Situație fără ieșire sau perspectivă diferită?

În viața noastră avem să dezvoltăm multe tipuri de relații – relații de familie, și ele multiple, având diferite roluri, relații profesionale, relații de susținere. Vom avea comportamente diferite pentru susținerea acestor tipuri diferite de relații, dar vom fi tot noi. Însă uneori se întâmplă ca o persoană să observe că mesajul transmis este interpretat diferit decât ar fi vrut să fie înțeles.
Te întrebi ce s-a întâmplat? Ce din ce ai făcut, chiar și dacă nu ai făcut, a dus la ruperea relației? Unde te-ai pierdut? Unde să te găsești? Ai oferit tot ceea ce ești și rezultatul a fost neînțelegerea intenției.
Trage aer cât să îl simți ca fiind în abdomen, expiră pe nas în timp ce urmărești ce se întâmplă în corpul tău în timp ce respiri. Carl R. Rogers era de părere că oamenii au nevoie de valorizare, respect, afectivitate, apreciere și autovalorizare. Totodată el observă în urma studiilor realizate că experiența fiecărui om, implicând aici nevoile, gândurile, emoțiile, tot ceea ce este accesibil conștientului într-o unitate de timp, este influențată de stimuli și informații care doar în mică măsură sunt accesibile conștientului. El înțelegea prin conștientizare, cunoaștere conștientă, ”reprezentare simbolică a unei porțiuni din experiența noastră„ (Rogers, 1959, p.158), condiție necesară pentru existența conceptului de sine și a sinelui ideal.
Însă atunci când ceva din ce se întâmplă este de neacceptat pentru inconștientul persoanei, iar trăirile ei nu sunt în cunoașterea ei și recunoașterea de către ea, când defensiva este metoda de apărare împotriva anxietății pe care o resimte în urma acestei incongruențe, comportamentul sau mesajul pe care îl exprimă aduce cu sine denaturarea informației. Ori negarea experiențelor.
Este nevoie să trăiești conștient emoțiile și sentimentele în timpul manifestării unui comportament ori atitudini în acord cu ceea ce simți. Să exersezi să fii real cu perseverență. Să exersezi până când dezvolți încrederea de a fi real și sincer față de tine, iar manifestarea fricilor care activează mecanisme de apărare sunt atenuate.

În situații extreme ori de pericol existent, dar pe care nu îl vezi, așa cum este virusul, este necesar contactul cu sine, controlul asupra propriului corp, asupra gândurilor și emoțiilor, care poate fi generat prin mișcare, modificat prin respirație cu emiterea unor sunete eliberate ”din abdomen” odată cu aerul, nu prin forțarea musculară.

Frica, mecanism de apărare și emoție, este în această situație o trăire adaptativă, care permite modelarea comportamentului în acord cu momentul trăit, astfel încât persoana poate lua măsuri de protecție pentru a continua acțiunea pe care o are de făcut. Doctorii, militarii, scufundătorii, chimiștii, reporterii – lucrătorii în serviciul populației, persoanele care sunt nevoite prin natura meseriei să continue activitatea aleasă sau asumată, pot reuși să continue activitatea într-o manieră adaptativă din punct de vedere psihic atâta vreme cât își permit să se conecteze la sine prin momente de relaxare, să găsească sens în sentimentul de apartenență și în dezvoltarea capacității de a face față stresului alături de ceilalți într-o manieră constructivă, cu recunoștință pentru trăirea prezentului.
Este nevoie de o persoană să construiască un zid și este nevoie de două persoane să construiască o fereastră. Peter Levine reproduce dintr-un cântec un motto care spune că este nevoie de o singură persoană să rămână în întuneric singură și de două persoane pentru a lăsa lumina să intre strălucitoare.

Thich Nhat Hanh, numit Maestrul Zen, Părintele Mindfulness-ului, spunea “Nu este nevoie să trăiești ani în vârf de munte pentru a beneficia de înțelepciunea Budista. În schimb, fii atent la respirația ta, și astfel vino în momentul prezent, trăiește bucuria mirosului unei căni de ceai sau a revederii unui prieten, iar activitățile de zi cu zi dobândesc o calitate miraculoasă și plină de bună-dispoziție”. Dacă poți fi atent la nevoile tale, la trăirile tale, poți fi prezent și perceput ca prezent, cu congruență și integritate, și în relație cu interlocutorul.

Este normal să simți frică atunci când crezi că ești în pericol, este normal și este în regulă să te simți neliniștit când ceva este necunoscut ție, este normal să simți bucurie când ceva, orice și în orice condiții, te bucură, și este benefic să le recunoști. În controlul tău stă acțiunea pe care urmează să o gestionezi.
Dar dacă te întrebi ce ai simțit în timp ce ai acționat în acel mod? Ai simțit că simți? Ai recunoscut că simți în acord cu ce voiai să transmiți?
Uneori ne temem să simțim. Și atunci punem bariere între noi și ceilalți. Alteori punem bariere între noi și noi.
Un Buddha este cineva care este capabil de iubire și iertare – Thich Nhat Hanh, numit Maestrul Zen, Părintele Mindfulness-ului. În același fel îndeamnă și Iisus, pregătind intrarea în Postul Paștelui din Duminica Iertării. Indiferent de religie, relația cu sine este ceea ce aduce resurse în relația cu celălalt, și nu invers.
A fi în acord cu sine și în același timp în relație cu celălalt, atent la nevoile celuilalt, presupune a fi conștient și a te simți în siguranță ca fiind o persoană separată de celălalt. Este nevoie să recunoști delimitările ființei și spațiului personal, să fii atent la nevoile tale și să accepți modificările acestora în funcție de situația prezentă. Persoana este prin natura sa îndreptată spre actualizare, spre împlinirea nevoilor.
Modul în care fiecare înțelege experiența sa de viață, conștient și inconștient, va modifica modul în care va acționa și va utiliza resursele spre împlinirea nevoilor sau reprimarea acestora.

primul pas

Programează-te online

Hai să ne cunoaștem mai bine. Solicită o programare prin acest formular și eu voi reveni cu un mesaj către tine.